Meniu
UAT Victoria este membru al ADI Zona Metropolitană Iași din anul 2004, conform HCL nr.14/10.03.2004.
Comuna se află la marginea de est a Județului Iași, pe malul drept al Prutului și pe malurile Jijiei, la granița cu raionul Ungheni din Republica Moldova. Este străbătută de șoseaua națională DN24, care vine de la Iași și care, lângă satul Sculeni, trece granița în Republica Moldova, unde este continuată de la Sculeni de șoseaua națională R1 spre est către Ungheni și de șoseaua națională R16 spre nord-est către Fălești și Bălți. Tot la Sculeni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ249, care duce spre sud la Golăiești, Ungheni, Țuțora, Prisăcani, Grozești și Gorban (unde se termină în DN28).
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Stânca, făcea parte din plasa Braniștea a Județului Iași și era formată din satele Stânca, Cârpiți, Luceni, Lucenii Băcăloaiei, Lucenii Șturzoaiei, Icușeni și Cotu lui Ivan, având în total 1667 de locuitori. Existau în comună o moară cu aburi, patru biserici și două școli. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționa în aceeași plasă și comuna Sculeni, formată din târgușorul Sculeni și din satele Frăsuleni, Sorca și Șendreni, având în total 1426 de locuitori. Existau și aici două biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Stânca și comasarea ei cu comuna Sculeni, care era arondată plășii Copou din același județ și avea 3000 de locuitori în satele Cârpiți, Luceni și Tg. Sculeni și în cătunele Cotu lui Ivan, Sculeni, Sorca, Stânca, Șendreni și Tasuleni.
În 1950, comuna a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași, preluând numele de Cârpiți de la noul sat de reședință. Acest sat, dar și comuna, a primit în 1964 denumirea de Victoria. În 1968, comuna a revenit la Județul Iași, reînființat, tot atunci satul Sorca fiind desființat și comasat cu satul Șendreni.
Populația (conform INSSE) la 1 ianuarie 2024 după domiciliu 4.413, din care:
Primar: Daniel CREȚU (PNL)
Consiliul Local:
Situl arheologic de „la Șipoțel” (la sud de satul Stânca), unde s-au găsit urme de așezări din secolele al III-lea–al II-lea î.e.n. (perioada Latène) și din secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană).
Situl arheologic: valul lui Traian vizibil la 1,5 km vest de Sat Șendreni.
Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” datează din anul 1825
Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” Biserica „Sfântul Nicolae” își așteaptă credincioșii tocmai de la 1800. Ca mai toate bisericile din zonă, aceasta străjuiește și ea cimitirul, unde câteva cruci vechi din piatră îi demonstrează vechimea.
