Zona Metropolitană Iași

comuna Rediu

UAT Rediu este membru al ADI Zona Metropolitană Iași din anul 2004, conform HCL nr.31/23.04.2004.

 

Comuna se află în partea central-estică a Județului Iași, imediat la nord de Municipiul Iași. Este străbătută de șoseaua județeană DJ282, care o leagă spre sud de Iași și spre nord-vest de Movileni, Gropnița, Șipote și mai departe în Județul Botoșani de Răuseni, Hlipiceni, Todireni, Albești, Trușești (unde se intersectează cu DN29D), Dângeni, Hănești, Vlăsinești, Săveni (unde se intersectează cu DN29), Drăgușeni, Coțușca și Rădăuți-Prut (unde se termină în DN24C). La Horlești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ248B, care duce spre est la Popricani (unde se termină în DN24) și spre sud la Lețcani (unde se termină în DN28).

 

Istoric

 

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Tăutești, făcea parte din plasa Copou a Județului Iași și era formată din satele Tăutești, Zahorna, Horlești, Rediu lui Tătar, Tătărușu și Lețcani, având în total 1100 de locuitori. Existau în comună două mori, două școli și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei și trecerea satelor ei la comuna Copou.

 

După al Doilea Război Mondial, comuna a fost reînființată sub numele de Rediu-Tătar în cadrul orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, ea a devenit comună suburbană a Municipiului Iași, luând denumirea actuală de Rediu, la fel ca și satul ei de reședință. Tot atunci, satul Tătăruși și-a schimbat numele în Breazu, comuna a primit și satul Valea Lupului, iar câteva sate existente anterior au fost desființate: Zahorna (inclus în Horlești), Beldiman (inclus în Valea Lupului) și Capu Rediului (inclus în Rediu). În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct Județului Iași.

 

În 2004, satul Valea Lupului s-a separat pentru a forma o comună de sine stătătoare, iar comuna Rediu a căpătat componența actuală.

 

Componență (sate)

 

  1. Breazu;
  2. Horlești;
  3. Rediu;
  4. Tăutești.

 

Demografia

 

Populația (conform INSSE) la 1 ianuarie 2021 după domiciliu 7.845, din care:

  • masculin: 4102
  • feminin: 3743

Primar: Constantin-Ciprian GROSU (USR-PLUS)

 

Consiliul Local:

  • Uniunea Salvați România-Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate(USR-PLUS): 6
  • Partidul Mișcarea Populară (PMP): 4
  • Partidul Național Liberal (PNL): 2
  • Partidul Social Democrat (PSD): 2
  • Partidul PRO România (PRO): 1

Sat Rediu

 

Lacul Rediu este un lac de baraj artificial de luncă din Câmpia Moldovei, pe teritoriul satului Rediu din apropierea Municipiului Iași. Are o suprafață de 14.6 hectare și este construit pe râul Rediu, în apropiere de vărsarea acestuia în râul Bahlui.

 

Sit arheologic așezarea din eneoliticul final (cultura Horodiștea) din dealul Breazu din zona satului Breazu

 

Situl arheologic de la „Bădărău” (așezări din perioada Halstatt și din secolul al IV-lea e.n., precum și vatra medievală a satului Munteni)

 

Situl arheologic de la „Valea Mută” unde se află alte vestigii ale vetrei medievale a satului Munteni, precum și așezări din neoliticul târziu (cultura ceramicii liniare), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), perioada Halstatt și secolele al III-lea–al IV-lea e.n. (perioada daco-romană).

 

 

Sat Breazu

 

Pădurea Breazu Numele de Rediu ”pădure tânără”, desemna în trecut un loc împădurit, un cier, în imediata apropiere a Iașului, unde erau ținuți bidiviii domniei, robii tătari fiind recunoscuți pentru priceperea și pasiunea lor în creșterea și îngrijirea cailor. În pădurile de foioase care acoperă dealurile din comună se întâlnesc diferite specii de arbori precum stejarul, gorunul, carpenul, paltinul, arțarul, frasinul, teiul, ulmul, salcâmul, cireșul sălbatec și alte specii, dar şi arbuști: alunul, cornul, sângerul, păducelul, mărul pădureț, porumbarul, măceșul, socul.

 

Galerie obiective turistice / nonturistice