Zona Metropolitană Iași

comuna Dobrovăț

UAT Dobrovăț este membru al ADI Zona Metropolitană Iași din anul 2016, conform HCL nr.13/22.07.2016.

 

Comuna Dobrovăț se află la marginea de sud a Județului Iași, la limita cu Județul Vaslui, în sectorul central-nord-estic al Podișului Central Moldovenesc — subunitate a Podișului Moldovei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ247, care o leagă spre nord de Schitu Duca (unde se termină în DN24 și spre sud în Județul Vaslui de Codăești, Dănești, Zăpodeni și Ștefan cel Mare (unde se termină în DN15D).

 

Comuna Dobrovăț se află la circa 25 km de centrul orașului Iași. La sud și la vest se mărginește cu comunele Codăești și Tăcuta din Județul Vaslui, la nord-vest cu comunele Grajduri și Ciurea din Județul Iași, înspre nord se află comuna Bârnova, iar spre nord-est și est se învecinează cu comunele Schitu Duca și Ciortești din Județul Iași.

 

Istoric

 

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Crasna a Județului Vaslui și era formată din satele Dobrovățu-Moldoveni, Dobrovățu-Ruși și Dumasca, cu o populație de 2777 de locuitori. În comună funcționau o moară de apă, o școală, două biserici și o mănăstire și un penitenciar, iar principalul proprietar de pământuri era Domeniile Coroanei. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Codăești a aceluiași județ, având 3400 de locuitori și aceeași alcătuire.

 

În 1950, comuna a fost transferată raionului Codăești și apoi (după 1956) raionului Iași din regiunea Iași, iar în timp satele ei au fost comasate, formând un singur sat cu același nume ca și comuna. În 1968, comuna a trecut la Județul Iași.

 

Componență (sate)

 

  1. Dobrovăț

 

Demografia

 

Populația (conform INSSE) la 1 ianuarie 2021 după domiciliu 2.252, din care:

  • masculin: 1140
  • feminin: 1112

Primar: Cătălin Iulian MĂRTINUȘ (PNL)

 

Consiliul Local:

  • Partidul Național Liberal (PNL): 7
  • Partidul Social Democrat (PSD): 2
  • Partidul Mișcarea Populară (PMP): 1
  • Partidul Verde (PV): 1

Mănăstirea Dobrovăț ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolele al XVI-lea–al XX-lea, ansamblu alcătuit din biserica „Pogorârea Sfântului Duh” (1503–1504), biserica-paraclis „Sfântul Gheorghe” (1743), turnul-clopotniță (1743) și zidul de incintă (secolul al XVIII-lea).

 

Biserica de lemn  din Dobrovăț cu hramul Sfântul Pantelimon a fost construită în anul 1789 (după alte surse la 1797) de către călugărul Pahomie. Chenarul ușii de intrare și pridvorul bisericii sunt bogat decorate. Se spune că această biserică a fost făcută de sătenii din Dobrovăț care doreau să asculte slujbele religioase în limba română, deoarece Mănăstirea Dobrovăț (ctitorită de voievodul Ștefan cel Mare în satul Dobrovăț-Ruși din apropiere) fusese închinată de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) către Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos, iar călugării țineau slujbele în limba greacă.

 

Pădurea Pietrosu este o arie protejată de interes științific național, rezervație naturală tip forestieră. Ea se află la 25 km sud de Municipiul Iași, pe drumul spre Mănăstirea Dobrovăț, și se întinde pe o suprafață de 83,00 hectare. Rezervația se află în administrarea Ocolului Silvic Dobrovăț și se ocrotește șleaul de deal cu fag, carpen și tei argintiu cu vârsta cuprinsă între 100-150 ani.

 

Situri arheologice În Comuna Dobrovăț se află trei situri arheologice: fortificația medievală timpurie „Palanca”, aflată la 3 km nord-vest de sat, situl de la „Cetățuie” (marginea de sud-vest a satului), cuprinzând trei așezări din perioada Latène (secolele al IV-lea–al III-lea, al III-lea–I î.e.n. și respectiv I î.e.n.–I e.n.) și situl de la „Tarlaua Velnița” (la 3 km sud de sat, pe dreapta drumului spre Codăești), sit ce conține urmele unei așezări daco-romane din secolul al IV-lea e.n. și ale unei așezări medievale din secolele al XVI-lea–al XVII-lea.

Galerie obiective turistice / nonturistice