Zona Metropolitană Iași

comuna Tomești

UAT Tomești este membru al ADI Zona Metropolitană Iași din anul 2004, conform HCL nr.20/22.03.2004.

Comuna Tomești se află în estul Județului Iași, la est de Municipiul Iași, pe malul drept al Bahluiului și al râului Jijia, în zona confluenței celor două râuri, pe pantele nordice ale Podișului Central Moldovenesc. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova de la Albița. La Tomești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ248D și din el se ramifică șoseaua județeană DJ249E. DJ248D duce spre nord la Holboca și spre sud-vest la Bârnova (unde se termină în DN24). DJ249E duce spre est la Țuțora.

 

Istoric

Cu ocazia săpăturilor efectuate la turnarea fundației unui pod în punctul “Costică Baran”, în anul 1971, s-au descoperit urme materiale datate din Neolitic. Ele au fost recoltate și analizate de arheologul C. Chirica, de la Institutul de Arheologie, și specificate în “Repertoarul arheologic al județului Iași” – volumul al II-lea. Acestea demonstrează faptul că teritoriul comunei a fost locuit din timpuri străvechi.

 

Din punct de vedere diplomatic, primul document găsit și datat 1485 este emis de Cancelaria domnească de la Suceava, în timpul domnitorului Ștefan cel Mare. În document se arată că domnitorul întărește cu pecetea sa “moșia Tomești” lui Toma, nepotul lui Oană Stângaciul, considerându-l “supus credincios”, pentru el și urmașii lui, in vecii vecilor.

 

Ulterior, localitatea Tomești apare menționată în cronici ce datează din anii 1492 și 1497, când același domnitor face câteva acte de donație și împroprietărire pentru unii dintre supușii lui, de altfel boieri renumiți prin curaj, spirit de sacrificiu și înaltă ținută morală.

 

În anul 1615, în timpul domniei lui Ștefan Tomșa al II-lea, localitatea Tomești apare din nou menționată în documentele istorice, pentru ca mai târziu, în vremea domniei lui Vasile Lupu, să se stabilească hotarele acestei așezări.

 

În anul 1875, poetul Mihai Eminescu, pe atunci revizor școlar, într-un raport către Prefectul de Iași, amintește de primarul din Tomești în legătură cu o problemă de învățământ. La acea dată, Tomeștiul era deja un cvasicentru administrativ pentru patru sate: Tomești, Goruni, Vlădiceni și Chicerea.

 

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Codrul a Județului Iași și era formată din satele Tomești, Goruni, Chicerea și Osoi, având în total 2767 de locuitori. Existau în comună trei biserici și două școli. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având aceeași alcătuire, plus satul Principele Carol, populația totală fiind de 3830 de locuitori.

 

În 1950, a fost arondată orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, a devenit comună suburbană a Iașiului, având alcătuirea actuală. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct Județului Iași.

 

Componență (sate)
  1. Chicerea;
  2. Goruni;
  3. Tomești;
  4. Vlădiceni.

 

Demografia

Populația (conform INSSE) la 1 ianuarie 2024 după domiciliu  14.602, din care:

  • masculin: 7192
  • feminin: 7410

Primar: Ștefan TIMOFTE (PNL)

 

Consiliul Local:

  • Partidul Național Liberal (PNL): 10
  • Partidul Social Democrat (PSD): 2
  • Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): 2
  • Uniunea Salvați România (USR): 2
  • I. Craus (I. Craus): 1

Situl arheologic de pe „dealul Doamnei”, aflat pe coasta de nord-nord-est, la 2,5 km de Tomești, conține așezări din eneolitic, Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolele al VIII-lea–al X-lea, secolele al X-lea–al XI-lea, secolele al XIII-lea–al XIV-lea, și secolele al XIV-lea–al XV-lea.

 

Sat Vlădiceni

 

Situl arheologic de la „schitul Vlădiceni” cuprinde urme de așezări din Epoca Bronzuluiperioada Halstattperioada Latène, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al IX-lea–al X-lea, al X-lea–al XI-lea, al XIII-lea–al XIV-lea și al XIV-lea–al XV-lea.

 

Statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt care datează din anul 1988

Galerie obiective turistice / nonturistice