UAT Miroslava este membru al ADI Zona Metropolitană Iași din anul 2004, conform HCL nr.17/26.03.2004.
Comuna Miroslava este situată în partea centrală a Județului Iaşi, în nordul Podișului Bârladului, fiind plasată la limita sud-vestică a Municipiului Iaşi.
Miroslava este situată la 30 km de Râul Prut (limita estică a județului), pe care se află frontiera Uniunii Europene și granița dintre România și Republica Moldova. Față de limita vestică a județului, comuna Miroslava se află la 40 km față de limita vestică, 25 km față de limita sudică. Comuna Miroslava (reședința de comună) este situată la o distanță de aproximativ 7 km de Gara Iaşi.
Accesul feroviar poate fi asigurat, de asemenea, și prin intermediul Gării Lețcani, situată la o distanță de aproximativ 14 km de satul Miroslava. În ceea ce privește accesul prin intermediul căilor aeriene, comuna Miroslava se află la o distanță de circa 15 km de Aeroportul Internațional Iaşi.
Satul Miroslava este atestat istoric din anul 1579. Originea denumirii se pare că ar fi numele propriu Miroslav, întâlnit în documente vechi din Moldova și Țara Românească.
În anul 1571, la Iași, Petru Vodă întărește nepoților lui Ghedeon Popa și Miroslav stăpânire pe jumătate din satul Dolniceni.
Săpăturile arheologice au scos la iveală urme ale existenței umane pe aceste meleaguri datând din neolitic. Pe Dealul Nucului, lângă satul Valea Adâncă, au fost descoperite topoare de silex din neoliticul târziu. În sudul satului Brătuleni s-au descoperit, din perioada de trecere de la epoca neolitică la cea a bronzului, urme ale unei așezări cu locuințe, precum și resturi de ceramică. Urme din prima epocă a fierului s-au descoperit la Cornești, Găureni, Proselnici, Uricani.
Dovezi ale locuirii continue încă din timpuri străvechi pe aceste meleaguri au fost descoperite în diverse situri arheologice, comuna Miroslava având în componența ei unele dintre cele mai vechi sate atestate documentar din zona Județului Iași. Prima menționare documentară a unei localități din arealul comunei Miroslava face referire la Vorovești și datează din anul 1434. Celelalte sate componente sunt atestate istoric astfel: Balciu – 1446, Brătuleni – 1456, Uricani – 1456, Proselnici – 1490, Ciurbești – 1503, Miroslava – 1579, Găureni – 1583, Cornești – 1613, Horpaz – 1646, Valea Adâncă -1772, Dancaș – 1820, Valea Ursului – 1864.
Populația (conform INSSE) la 1 ianuarie 2024 după domiciliu 30.791, din care:
Primar: Dan NIȚĂ (PNL)
Consiliul Local:
Telefon: 0232.295.680
Fax: 0373.323.322
E-mail: secretariat@primariamiroslava.ro
Site: www.primariamiroslava.ro
Palatul Sturdza de la Miroslava Este un palat construit la începutul secolului al XIX-lea de către familia boierului moldovean Vasile Beldiman. La începutul secolului al XX-lea, palatul s-a aflat în proprietatea principesei Olga Sturdza (1884-1971), fiica principelui Alexandru Mavrocordat și a Luciei Cantacuzino-Pașcanu. Ea a înființat în februarie 1917 în acest palat Orfelinatul „Principesa Olga M. Sturdza”. Palatul Sturdza de la Miroslava (sau Casa Sturdza) a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, la numărul 1447, cu denumirea Casa Sturza. Palatul se află în prezent în curtea Liceului Agricol „Mihail Kogălniceanu” din Miroslava, aici funcționând Muzeului Etnografic al Agriculturii Moldovei și biblioteca școlii.
Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Miroslava a fost construită în jurul anului 1811. Ea este amintită într-un document din 21 decembrie 1833. După unele surse, ea ar fi fost reclădită pe la 1850 de către arhiereul Filaret Beldiman „Apamias” (1770-1844). Ea se află în curtea Liceului Agricol „Mihail Kogălniceanu” din Miroslava.
Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Nicolae” din Ciurbești a fost construită în anul 1806 pentru a sluji ca biserică de cimitir. Biserica este construită din bârne din lemn de stejar masiv așezate orizontal între stâlpi verticali și îmbinate direct prin cioplire. Ea are formă trilobată, cu absidele naosului și altarul de formă poligonală. Pereții interiori și exteriori ai edificiului au fost căptușiți cu scândură așezată vertical. Temelia bisericii este din piatră.
Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Gheorghe” din Vorovești a fost construită în 1768 în satul Vorovești din comuna Miroslava. Conform unei plăci de marmură amplasată deasupra intrării, biserica de lemn din Vorovești a fost construită în 1768 pe vremea preotului Vasile. Acesta a înființat și o școală începătoare pentru copii satului. S-a păstrat piatra funerară a preotului Vasile (1846) având inscripție cu caractere chirilice.
Biserica „Sfântul Nicolae” și Biserica „Sfinții Voievozi” (1833)
