„Drogurile – de la plăcere la dependență”, ediția a II-a: dezbatere publică în Aula Magna a UAIC
Dezbatere publică · Ediția a II-a
Drogurile
de la plăcere la dependență
de la distracție la suferință
17 noiembrie 2026 · Aula Magna, UAIC Iași

Marți, 17 noiembrie 2026, Aula Magna a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a găzduit a doua ediție a dezbaterii publice „Drogurile – de la plăcere la dependență”. Specialiști din justiție, poliție, psihiatrie și psihologie au vorbit, în fața unei săli pline, despre cum începe consumul, cum se ajunge la dependență și unde se poate cere ajutor.
Dezbaterea a continuat prima ediție, organizată în iunie 2026, și a fost dedicată prevenirii consumului de droguri în rândul tinerilor. În sală au fost în primul rând elevi și tineri. Discuția a fost moderată de Cristian Abejenoaiei, din partea Jandarmeriei Române, care a adresat pe rând întrebări fiecărui invitat, iar în ultima parte participanții au pus întrebări din sală.

Publicul din Aula Magna a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în timpul dezbaterii
De la plăcere la dependență
Nimeni nu își propune să devină dependent atunci când consumă pentru prima dată, a explicat dr. Nicoleta Bobuțanu, medic primar psihiatru. Totul pornește de la plăcere: mulți tineri leagă primul consum de o seară în care s-au simțit bine și caută apoi din nou acea stare. Cu timpul, plăcerea se transformă în stare de rău, iar consumul scapă de sub control.
- 01PlăcerePrimul consum este asociat cu o stare bună, pe care persoana o caută din nou.
- 02SevrajCând efectul trece, apare starea de rău, combătută cu doza următoare.
- 03ToleranțăDoza crește pentru a ajunge la starea de la început.
- 04DependențăConsumul nu mai poate fi controlat și este nevoie de ajutor.
Pe termen scurt, un drog poate da o stare de euforie. Pe termen lung, a arătat medicul psihiatru, pentru aceeași stare este nevoie din nou de substanță, iar persoana intră într-un cerc vicios. Pot apărea halucinații și idei delirante de urmărire, iar pe fondul unei vulnerabilități consumul poate duce la afecțiuni psihice grave.
Psihologul clinician Lăcrămioara Cojocaru a vorbit despre urmările din viața de zi cu zi: scăderea concentrării și a memoriei, rezultate mai slabe la școală și la locul de muncă, îndepărtarea treptată de prieteni, de familie și de profesie. Tinerii au impresia că dețin controlul, a spus ea, dar schimbările sunt observate de cei din jur.
Întâi medicul, apoi psihoterapia
În situațiile de criză, psihoterapia nu funcționează, a arătat Lăcrămioara Cojocaru. Persoanele aflate în sevraj puternic sau care au consumat recent ajung mai întâi la medicul psihiatru, pentru evaluare medicală și dezintoxicare. Abia după ce pacientul se stabilizează, de obicei după două-trei luni de tratament, se poate vorbi despre psihoterapie.
Terapia începe cu o evaluare a personalității și a vulnerabilităților și continuă cu un program care urmărește anxietatea, depresia și cauzele care întrețin dependența. Este un proces lung, uneori de ani, în care recăderile sunt de așteptat. Scopul este ca persoana să poată face față momentelor în care dorința de a consuma este foarte puternică și să poată spune „nu” atunci când vechiul anturaj îi propune din nou consumul.
„Provocarea cea mai mare este după: după externare, după dezintoxicare, după tratarea episodului acut.”
Dr. Nicoleta Bobuțanu, medic primar psihiatru
Internarea este uneori necesară, mai ales în urgențe, a precizat medicul psihiatru. Ce urmează după externare depinde însă de familie și de celelalte instituții care pot sprijini persoana.
Mulți tineri nu cer ajutor de teamă că psihologul sau consilierul îi va denunța. Lăcrămioara Cojocaru a explicat că activitatea psihologului este confidențială: ce se discută rămâne în cabinet, iar autoritățile sunt anunțate doar atunci când persoana reprezintă un pericol pentru sine sau pentru cei din jur.

Moderatorul și invitații, pe scena Aulei Magna
Ce spune legea
Ideea că orice consumator ajunge la închisoare este un mit, a spus procurorul-șef Vasile Airinei, de la DIICOT Iași. Scopul procurorilor nu este trimiterea în judecată a consumatorilor: în cele mai multe cazuri de deținere pentru consum, soluția este renunțarea la urmărirea penală, iar în cazul minorilor se dispune evaluarea de către specialiști și, dacă este nevoie, includerea într-un program de consiliere. Cei care spun de unde au procurat drogurile sunt protejați, a adăugat procurorul.
Altfel stau lucrurile atunci când drogurile sunt aduse din altă țară. Comisarul-șef Andrei Vlad, de la Serviciul Antidrog, a atras atenția asupra site-urilor care se prezintă ca fiind din România și care susțin că vând legal canabis, deși coletele vin din străinătate. Niciun site din România nu vinde droguri în mod legal, a subliniat el, iar o asemenea comandă poate fi încadrată la început ca introducere de droguri în țară, faptă pentru care legea prevede pedepse mult mai grele.
Invitații au vorbit și despre substanțele prezentate drept „legale”, despre țigările electronice de unică folosință și despre produsele ambalate ca jeleuri, bomboane sau prăjituri, făcute să pară inofensive, precum și despre riscul din cluburi, unde substanțele pot fi puse în băuturile lăsate nesupravegheate.
Mediul online și anturajul
Linkurile de unde se pot comanda droguri circulă în grupuri închise, iar comanda se face din două clicuri, a arătat agentul-șef principal Ramona Nechifor, de la Biroul de Analiză și Prevenire a Criminalității. Necunoașterea legii nu îl apără însă pe cel care a comandat, iar faptul că un dosar nu se încheie în câteva zile nu înseamnă că fapta rămâne fără urmări.
Ea le-a recomandat tinerilor să își găsească un adult de încredere cu care să se sfătuiască, fie el părinte, profesor sau alt adult cu experiență, și să învețe să spună „nu” atunci când grupul îi împinge spre un comportament care nu îi reprezintă.
Întrebările din sală
Una dintre participante a întrebat ce se întâmplă, din punct de vedere legal, cu tinerii care cheamă ambulanța pentru un prieten căruia i s-a făcut rău după consum. Simplul fapt că o persoană a consumat droguri, fără să aibă droguri asupra ei, nu are urmări penale, a răspuns procurorul; polițiștii discută cu cei în cauză pentru a afla de unde provin substanțele. Dr. Nicoleta Bobuțanu a adăugat că atât intoxicația, cât și sevrajul sunt urgențe medicale care nu se tratează acasă: se sună la 112 sau se cere ajutorul unui adult, iar teama de poliție trebuie să fie ultima grijă.
Alte întrebări au privit felul în care poate fi refuzat consumul fără a pierde grupul de prieteni, legalizarea drogurilor în alte țări, medicamentele eliberate pe bază de rețetă, tratamentul dependenței de heroină și sprijinul pentru adolescenții din centrele de plasament. Lăcrămioara Cojocaru a răspuns că un grup care condiționează apartenența de consum nu este un grup de care tânărul are nevoie și că tentației i se răspunde cântărind ce se câștigă pe moment și ce se pierde pe termen lung.
Unde ceri ajutor
Primul lucru pe care îl are de făcut un tânăr căruia i s-au oferit droguri sau i s-a propus să le transporte este să vorbească deschis cu familia, a spus comisarul-șef Andrei Vlad. Cine vrea să vorbească cu autoritățile poate merge la orice secție de poliție, la Inspectoratul de Poliție Județean Iași, unde poate cere să discute cu un polițist antidrog, sau la sediul DIICOT.
Acasă și la școală
Părinții, un profesor, consilierul școlar sau un prieten de încredere pot îndruma mai departe.
La specialiști
Psihologul și medicul psihiatru evaluează situația și stabilesc tratamentul.
Urgență: 112
În caz de intoxicație sau când situația scapă de sub control, se sună la 112.
Proiectul „Fără droguri în Iași”
La final a fost prezentat proiectul „Fără droguri în Iași”, derulat de Asociația CASUS împreună cu ADI Zona Metropolitană Iași. Început în urmă cu doi ani, proiectul a cuprins în 2026 ateliere de informare și conștientizare în trei unități de învățământ din Iași. Potrivit psihologului Lăcrămioara Cojocaru, se dorește continuarea lui în mai multe licee, cu implicarea părinților și a cadrelor didactice.
Invitații
- Vasile Airineiprocuror-șef, DIICOT Iași
- Lăcrămioara Cojocarupsiholog clinician principal
- Dr. Nicoleta Bobuțanumedic primar psihiatru, cu atestat în medicina adicției
- Andrei Vladcomisar-șef de poliție, Serviciul Antidrog, Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Iași
- Ramona Nechiforagent-șef principal de poliție, Biroul de Analiză și Prevenire a Criminalității
- Cristian AbejenoaieiJandarmeria Română, Iași – moderator
Broșura și materialele campaniei
Participanții au primit broșura „Efectele consumului de droguri”, pregătită pentru această ediție, precum și materiale ale campaniei „Fără droguri în Iași”.


Dezbaterea a fost organizată de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Iași, International Police Association – Regiunea 3 Iași, Inspectoratul de Poliție Județean Iași și Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București, în parteneriat cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Asociația CASUS și Radio România Iași.
Comunicate
Galerie foto
Explorează
Administrativ şi secretariat:
0770.741.599 office@zmi.ro B-dul Tudor Vladimirescu Nr. 32, Sc. B, 700310, Iași România