CIVINET România este o rețea destinată orașelor din România pentru a împărtăși experiența și cele mai bune practici în domeniul mobilității urbane durabile, fără a exista bariere de natură lingvistică, în cadrul inițiativei europene CIVITAS.
CIVINET România încurajează punerea în aplicare a strategiilor durabile de mobilitate urbană, a politicilor și măsurilor din acest domeniu. CIVINET România este finanțată de Comisia Europeană, ca parte a programului CIVITAS (civitas.eu).
Rețeaua națională CIVINET le oferă orașelor membre posibilitatea de a face schimb de bune practici și de a propune și testa politici și măsuri inovatoare pentru mobilitatea urbană durabilă. Membrii rețelei au acces la conferințe, workshopuri, vizite de studiu, sesiuni de formare profesională, în domeniul mobilității urbane durabile. De asemenea, membrii rețelei își pot promova inițiativele prin intermediul canalelor de comunicare ale CIVINET România (website, Facebook, LinkedIn, Twitter).
Obiectivele rețelei:
– Promovarea principiilor Civitas pentru mobilitatea urbană durabilă;
– Colaborarea cu autoritățile locale, regionale, naționale și europene în acest domeniu;
– Crearea unui cadru organizat pentru ca orașele membre să își împărtășească experiențele și să facă schimb de bune practici, fără a exista bariera lingvistică;
– Promovarea la nivel național și european a proiectelor și inițiativelor pe care orașele le au în domeniul mobilității urbane.
CIVINET România este cea de a unsprezecea rețea constituită la nivelul Uniunii Europene. Rețelele CIVINET au la bază principiul lingvistic și nu pe cel geografic, vorbitorii aceleași limbi fiind grupați în aceeași rețea. Celelalte zece rețele constituite sunt: Germania/Austria/Elveția; Marea Britanie/Irlanda; Spania/Portugalia; Franța/Elveția/Belgia/Luxemburg; Italia; Slovenia/Croația; Cehia/Slovacia; Polonia; Olanda; Ungaria.
În calitate de membru al Rețelei Naționale CIVINET ROMÂNIA ADI ZMI poate să:
– împărtășească cele mai bune practici: membrii au acces la informații de ultimă oră privind teme precum călătoria activă, transportul de călători, combustibilii și vehiculele ”curate”, transportul de mărfuri, gestionarea cererii și planurile de mobilitate urbană durabilă;
– intre în contact cu oamenii potriviți: vă alăturați unei rețele sociale de experți tehnici, factori de decizie cu privire la aspectele și legislația politicii de transport;
– participe la întâlniri și evenimente de specialitate: conferințe găzduite în rețea, ateliere de lucru, cursuri de formare și webinarii; Buletine informative trimestriale, plus buletine de știri ad-hoc pe subiecte de ultimă oră; resursele site-ului web;
– își prezinte rezultatele organizației: există oportunități pentru a promova proiectele la evenimente CIVINET sau în buletine de știri, pe canalele de social media (facebook, LinkedIn, Twitter);
– aibă acces la proiectele UE: inclusiv inițiativele CIVITAS, cum ar fi training-uri și participarea la programe care promovează schimbul de experiență în alte orașe; acces rapid la oportunități de participare la alte proiecte UE;
– obțină sfaturi privind finanțarea din alte surse UE / naționale pentru proiecte de transport durabile.
Domeniile tematice în care se implică CIVINET România sunt:
- Mobilitate activă;
Obiectivul acestui domeniu de interes este de a promova beneficiile mersului pe jos și cu bicicleta ca prime opțiuni de călătorie pentru oamenii din orașe.
Practicarea de către un număr cât mai mare de persoane a activităților de mers pe jos și cu bicicleta este vitală pentru ca Europa să atingă obiectivele de durabilitate prezentate în Pactul ecologic european. Fiind cele mai curate și mai eficiente forme de transport, ambele oferă numeroase beneficii – îmbunătățirea sănătății, reducerea aglomerației și nu generează poluare a aerului și a zgomotului – și sunt potrivite în mod ideal pentru distanțe mai scurte.
Având în vedere că aproape jumătate din toate călătoriile cu mașina acoperă mai puțin de cinci kilometri, aceste moduri au un potențial imens de creștere dacă condițiile sunt potrivite, în special în mediile urbane. Prin crearea infrastructurii pentru biciclete și pietoni și a spațiilor publice care fac mobilitatea activă sigură și atractivă, orașele devin locuri mai accesibile, mai sănătoase și mai viabile pentru toți.
2. Schimbarea comportamentală și managementul mobilității;
Influențarea și schimbarea atitudinilor și a comportamentului de călătorie prin măsuri „soft”.
Construirea infrastructurii pentru mobilitatea urbană durabilă este inutilă dacă nimeni nu o folosește – aici intervine managementul mobilității. Acest concept promovează mobilitatea durabilă și reduce utilizarea mașinilor cu o singură ocupare, provocând și schimbând atitudinile și comportamentul călătorilor.
Managementul mobilității se concentrează pe măsuri „soft”, cum ar fi campanii de sensibilizare și marketing, puncte de informații despre mobilitate și planuri de călătorie pentru școală și firme.
Astfel de măsuri „soft” sporesc eficacitatea măsurilor „dure”, cum ar fi noile linii de tramvai, piste pentru biciclete, etc. În comparație cu măsurile „dure”, măsurile de management al mobilității nu necesită neapărat investiții financiare mari și pot avea un raport cost-beneficiu ridicat într-un interval de timp scurt.
3. Vehicule eficiente din punct de vedere energetic;
Uneori, o statistică spune întreaga poveste: transportul se bazează în continuare pe petrol pentru 94% din necesarul său de energie. Odată cu stabilirea efectelor negative ale multor transporturi alimentate cu combustibili fosili, utilizarea sporită a vehiculelor curate, eficiente din punct de vedere energetic și a combustibililor alternativi a devenit o prioritate a politicii UE.
Este necesar un impuls suplimentar. În ciuda faptului că mai multe vehicule eficiente din punct de vedere energetic intră pe piață, absorbția a rămas lentă. Pentru a contracara acest lucru, UE sprijină și finanțează instalarea punctelor de reîncărcare și realimentare, în special pentru călătoriile pe distanțe lungi și zonele mai puțin dens populate.
Autoritățile locale pot, de asemenea, să favorizeze răspândirea vehiculelor “verzi” prin promovarea direcționată, activitățile și politicile lor de achiziție și prin construirea unei infrastructuri de încărcare și alimentare ușor accesibile. În același timp, o astfel de infrastructură nu ar trebui să ocupe spațiul public în detrimentul modurilor active.
4.Transport colectiv de pasageri și mobilitate partajată;
Transportul public trebuie să fie principalul subiect al strategiilor locale de mobilitate. Oferă o alternativă la deținerea de mașini private și reduce poluarea aerului, daunele cauzate de traficul rutier și congestionarea.
Pe lângă aceasta, încurajează accesibilitatea și echitatea, păstrând mobile persoanele care nu își permit și/sau folosesc o mașină, precum și pe cei din comunități izolate. Alte forme de transport colectiv de pasageri, de exemplu schemele de tren-taxi și transportul care răspunde cererii, fac, de asemenea, acest lucru.
Formele de mobilitate partajată care au proliferat în ultimii ani – cum ar fi car-sharing, ride-sharing, bike-sharing – oferă, de asemenea, o modalitate flexibilă de călătorie, care poate ajuta oamenii să depindă mai puțin de vehiculele private.
Integrarea acestor servicii de transport colectiv și partajat este crucială pentru crearea unui oraș multimodal în care oamenii să își poată finaliza călătoriile în mod convenabil și durabil, fără a avea nevoie de propria mașină.
5. Managementul spațiului urban;
Transportul și spațiul urban sunt împletite. Proiectarea și alocarea spațiului urban dictează modul în care mărfurile și oamenii se mișcă în orașe, în timp ce transportul modelează modul în care este utilizat spațiul public și oamenii explorează împrejurimile. În același timp, spațiul urban este limitat.
Orașele încep să recunoască acest lucru. Pe măsură ce se îndepărtează de planificarea centrată pe mașină, distribuția spațiului urban acordă din ce în ce mai mult prioritate modurilor durabile și locurilor concentrate pe oameni. Măsuri de reglementare și stimulente și descurajare economice, inclusiv managementul parcărilor, sunt utilizate pentru a reduce aglomerația și a optimiza utilizarea spațiului rutier.
Deși aceste tendințe sunt pozitive, creșterea serviciilor de mobilitate noi și partajate aduce noi provocări. Vor fi necesare noi strategii pentru a se asigura că spațiul de lângă bordură poate fi gestionat mai dinamic.
6. Planificare integrată și incluzivă;
Planificarea integrată a mobilității urbane pentru crearea de orașe locuibile pentru toți cetățenii.
Planificarea integrată este crucială pentru a crea rețele de transport durabile și eficiente și pentru a asigura că mobilitatea este încorporată în planurile mai ample de dezvoltare a orașului și în obiectivele de durabilitate. Aplicarea acestor principii de planificare integrată în mobilitatea urbană a fost conceptualizată la nivel european sub forma Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (SUMP).
Aceste planuri strategice sunt concepute pentru a satisface nevoile de mobilitate ale oamenilor și întreprinderilor în zonele urbane funcționale pentru o mai bună calitate a vieții. De asemenea, este esențial ca SUMP-urile să ajute la proiectarea unui sistem de transport care să răspundă nevoilor de mobilitate ale celor mai vulnerabili și de la distanță utilizatori, maximizând accesibilitatea și siguranța.
Numărul SUMP-urilor a crescut anual în Europa. CIVITAS a contribuit la aceasta, cu mai multe proiecte ajutând orașele în dezvoltarea, în adoptarea și implementarea lor.
7. Participarea publică și co-crearea;
Cum pot sistemele de mobilitate urbană și serviciile de transport să răspundă nevoilor persoanelor care le folosesc fără implicarea acestora în planificare și pilotare? Participarea publicului trebuie să facă parte din aceste procese.
Consultările și interacțiunile cu factorii de decizie conferă cetățenilor posibilitatea de a elabora măsuri și politici de mobilitate în conformitate cu nevoile lor. Acest lucru crește, de asemenea, gradul de proprietate și acceptarea lor față de orice apare.
Co-crearea este o abordare a implicării publice și este considerată din ce în ce mai mult ca fiind ideală pentru a facilita implicarea mai profundă a comunității în planificarea mobilității. În calitate de experți în realitățile locale, locuitorii sunt în măsură să își exprime părerile pentru proiectele propuse în comunitate. De asemenea, au o miză uriașă în asigurarea calității și siguranței spațiilor pe care le locuiesc și se deplasează.
Multe proiecte CIVITAS – atât din trecut, cât și din prezent – au folosit abordări de planificare centrate pe oameni pentru a garanta că soluțiile și strategiile servesc cetățenilor.
8. Siguranța și securitatea rutieră;
Asigurarea bunăstării tuturor celor care se deplasează în mediile urbane.
Strategiile de mobilitate urbană ar trebui să includă măsuri specifice, cum ar fi o infrastructură mai bună în mod activ și limite de viteză de 30 km/h. Acest lucru poate stimula utilizarea modurilor durabile, pe care unii oameni încă le percep drept „nesigure”. La nivel european, UE a adoptat abordarea Vision Zero and Safe System pentru a elimina decesele și rănirile grave pe drumurile europene.
Preocupările privind siguranța și securitatea personală afectează, de asemenea, modul în care femeile (și grupurile vulnerabile) călătoresc. Hărțuirea în transportul public și în spațiile publice este larg răspândită și subraportată. Având în vedere că femeile sunt mai predispuse să meargă și să folosească transportul public, crearea de servicii și medii sigure este esențială pentru a elimina barierele și limitările în calea călătoriilor pe care le pot face.
9. Mobilitate inteligentă și conectată;
Evoluția tehnologiilor digitale, cum ar fi vehiculele automate și sistemele inteligente de management al traficului, oferă o oportunitate unică de a stabili o legătură critică între noile tehnologii și servicii și reducerea emisiilor de dioxid de carbon în cazul transporturilor. Aplicațiile inteligente și soluțiile „Mobility as a Service” (MaaS) oferă deja modele centrate pe utilizator pentru finalizarea călătoriilor și înlănțuirea călătoriilor folosind moduri durabile.
Având în vedere ciclurile lungi de investiții pentru investițiile de capital în transport, orașele europene se vor confrunta din ce în ce mai mult cu forța competitivă a dezvoltării infrastructurii de transport urban și a utilizării de noi tehnologii rentabile, care evoluează continuu. Inițiative precum CIVITAS sprijină orașele în evaluarea inovațiilor în domeniul serviciilor de mobilitate inteligentă, atât în ceea ce privește potențialul lor de a reduce emisiile de dioxid de carbon, cât și aplicarea lor urbană.
10. Logistica urbană.
În ciuda traficului urban semnificativ care decurge din livrările de bunuri comerciale, logistica urbană este neglijată în planificarea mobilității. Vehiculele cu motorină mari rămân dominante pentru livrările de tip „ultima mila”, deoarece sunt relativ flexibile și ieftine.
Cu toate acestea, ocupă mai mult spațiu decât mașinile, necesită spațiu pentru încărcare și descărcare și sunt poluatori majori. Explozia comerțului electronic aduce, de asemenea, mai multă marfă ca niciodată în orașe.
Pentru a respecta noile reguli privind emisiile sunt necesare lanțuri de aprovizionare mai eficiente, soluții inovatoare de consolidare și vehicule de transport de marfă „verzi”.
Efectuarea de livrări din micro-depouri cu biciclete de marfă, utilizarea vehiculelor electronice la centrele de consolidare de la periferiile orașului și livrările în afara orelor de vârf sunt doar câteva dintre modalitățile de reducere a traficului greu și ușor, a consumului de energie și a emisiilor.
Logistica aeriană urbană va juca, de asemenea, un rol din ce în ce mai mare în viitor.
